Impactul intrarii in legalitate a constructiilor asupra urbanismului

In ultimii anii imi place sa afirm ca „vibratia orasului este determinata de urbanismul coerent al acestuia, iar urbanismul coerent este determinat de aptitudinile actorilor urbani”. Este important de inteles ca peste tot in lume constiinta civica se educa prin amenzi, iar motivatia proprietarilor de a intra in legalite este determinata exclusiv de dorinta de transfer a dreptului de proprietate.

In articolul Intelegerea intrarii in legalitate conform art.36 din Legea 50/1991 am sumarizat rolul expertului tehnic atestat de catre Ministerul Dezvoltarii (MDLPA) si al arhitectului cu drept de semnatura conferit de catre OAR, iar in situatia in care exista in neclaritati va invitam sa recititi materialul in cauza.

Ai nevoie de o documentatie de urbanism? Apeleaza la noi!

Totusi, un aspect important in procesul de intrare in legalitate este documentatia cadastrala care in conformitate cu Regulamentul ANCPI de avizare, receptie si inscriere in evidentele de cadastru si carte funciara din 2014 la art. 24 se mentioneaza ca documentatia cadastrala include releveu intocmit in format analogic la o scara convenabila intre 1:50 si 1:500. Regulamentul face referire exclusiv la releveu – cu alte cuvinte planul cladirii – fara a lua in calcul alte parti desenate (sectiuni, fatade) care sunt componente ale unei documentatii pentru obtinerea autorizatiei de construire.

Daca analizam si anexa nr.2 din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul in care se stipuleaza ca in procentul de ocupare al terenului (POT) se includ „proiectia la sol a balcoanelor a caror cota de nivel este sub 3,00m de la nivelul solului amenajat si a logiilor inchise ale etajelor”, avand in vedere ca inginerul geodez realizeaza doar planuri, pot aparea neconcordante privind incadrarea corecta in prevederile urbanistice in vigoare.

Etapele intrarii in legalitate corecte sunt urmatoarele:

In tot acest proces sunt implicati arhitectul, expertul tehnic, inginerul geolog, inginerul geodez care au obligatia deontologica de a informa beneficiarul in fiecare etapa privind posibilitatea avansarii ca urmare a sondajelor si determinarilor efectuate, deoarece nu orice constructie realizata ilegal face subiectul art.36 din Legea 50/1991.

Impactul intrarii in legalitate asupra urbanismului este direct si imediat traducandu-se printr-o organizare urbana haotica, constructii neperformante si lipsa spatiilor verzi, precum si un impact pe termen mediu ce determina constrangeri privind dezvoltarea spatiala si incoerenta urbanistica.

Primul impact al intrarii in legalitate este lipsa spatiilor verzi deoarece procedura mentionata in art.37 alin. 6 nu prevede solicitarea unui punct de vedere al Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) privind suprafetele minime de spatii verzi necesare unei cladiri prin raportare la functiunea sa principala.

Al doilea impact direct al intrarii in legaliate este lipsa parcajelor deoarece aceeasi procedura din Legea 50/1991 nu are in vedere reglementarile privind numarul minim de locuri de parcare, acesta fiind stabilit printr-o hotarare a consiliului local al unitatii administrativ teritoriale (UAT) sau stipula prin regulamentul local de urbanism aferent PUG (Plan Urbanistic General).

Al treilea impact direct este afectarea fluentei traficului deoarece tot procedura definita la art.37 alin. 6 in Legea 50/1991 nu are prevederi privind amplasarea accesului, modul de realizare a accesului si iesirilor auto din proprietate, acestea fiind aprobate printr-o documentatie tehnica de catre comisia de circulatie si brigada politiei rutiere in cazul constructiilor autorizate.

Daca analizam doar aceste trei puncte de impact direct asupra dezvoltarii urbanistice putem intelege ca acestea sunt controlate si reglementate in procesul de autorizare a constructiilor, in timp ce la intrarea in legalitate sunt ignorate. Legiuitorul a dorit crearea unui context favorabil pentru cei care au incalcat legea cu buna stiinta, pentru a evita demolarea constructiilor ilegale si pentru a crea o puncte catre legalitate, dar din pacate nu a prevazut situatiile identificate care conduc la probleme pentru localitate.

Din punct de vedere al oricarui locuitor efectele nocive astfel generate il impacteaza direct, complicandu-i viata, datorita unei neglijente si lipsei de interes a unui alt locuitor. Consideram ca notiunea de comunitate este prea putin dezbatut si implementata in Romania, pentru ca in final, comunitatea trebuie sa decida ce este bine pentru majoritate, iar cei care vor sa procedeze ilegal sa suporte consecintele punctual, doar ei, fara a afecta situatia generala a comunitatii.

arh. urb. Alexandru Cristian BALAN

Fondator One Design S.R.L. – Societate de proiectare in urbanism, arhitectura, inginerie si design

Toate articolele